O treime din banii alocați pe investiții locale se întorc la bugetul statului sub diverse forme, a arătat, Marin Țole, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), la Evenimentul special organizat de Profit.ro. Reprezentantul MDLPA a prezentat stadiul proiectelor finanțate prin PNRR, Programul Anghel Saligny și PNDL.
În luna decembrie 2023, numărul total al beneficiarilor de pensii de serviciu ajunsese la 10.920 persoane, suma totalã a cheltuielilor cu pensile aferente fiind de 163,38 milioane lei. În total, anul trecut, pentru partea necontributivă a pensiilor au fost cheltuiți de la buget 1,45 miliarde lei, față de 367 milioane lei pentru partea contributivă. Potrivit datelor Profit.ro, cuantumul celei mai mari pensii de serviciu este de 58.191 lei, aceasta fiind încasată de un fost magistrat.
Statul ar urma să cheltuiască pentru plata de dobânzi suma de 27,78 miliarde de lei anul următor, în scădere cu doar 196 milioane de lei față de 27,97 miliarde lei, cât estimează pentru anul acesta. Costul cu dobânzile din 2022 a fost unul record, atât ca sumă, cât și ca pondere în PIB, în contextul în care Guvernul a trebuit să contracteze în acest an datorie cu dobânzi tot mai ridicate. Trebuie menționat însă, că majorarea puternică a PIB nominal, la 1.552 miliarde lei estimat pentru anul următor, va ajuta Guvernul, ponderea datoriei în PIB urmând să coboare de la 2% în 2022 la aproape 1,8% în 2023.
Cheltuielile statului cu dobânzile sunt planificate pentru anul acesta la 27,97 miliarde de lei după suplimentarea de la recenta rectificare bugetară, potrivit datelor obținute de Profit.ro. Suma este una record, în contextul în care Guvernul a trebuit să contracteze în acest an datorie cu dobânzi tot mai ridicate.
Voucherele de vacanță vor putea fi folosite de către angajații din sistemul public și la unități turistice care înregistrează datorii către stat mai vechi de 90 de zile, conform unei amendament adus legislației în vigoare în Parlament și prin care a este abrogată interdicția încă în vigoare. Pentru a fi aplicată, măsura urmează să primească votul final al aleșilor.
Dobânzile s-au mai situat la un nivel apropiat, ca pondere în PIB, doar în 2012, la scurt timp după criza financiară.
Statul nu este un exemplu pentru cetățenii săi și nu trăiește în limitele veniturilor pe care le colectează din taxe și impozite. Guvernanții, indiferent de partid, preferă calea ușoară a împrumuturilor în locul unei corecții a cheltuielilor care ar adcue aparatul de stat mai aproape de nivelul veniturilor, dar i-ar lăsa cu mai puțini bani la dispoziție. O altă variantă ar fi creșterea taxelor pentru a finanța cheltuielile pe care autoritățile le consideră necesare, însă aceasta este o măsură nepopulară.
Companiile de stat au acumulat datorii de 134,67 miliarde lei, atât către bugetul de stat, cât și către alți creditori. Din această sumă, 117,44 miliarde de lei reprezintă datorii ale companiilor controlate de Guvern, iar 17,23 miliarde lei sunt ale unor companii subordonate autorităților locale. Ministerul Finanțelor a monitorizat 1.484 companii de stat, întreprinderi publice nefinanciare, dintre care 187 erau în diverse stadii de insolvență, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare.
Guvernul se vede nevoit să ia sute de milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru a putea plăti pensiile militare de stat în luna decembrie, după ce mii de cadre militare și polițienești s-au pensionat pe parcursul anului, majorând semnificativ costurile bugetare lunare ale acestor pensii.
Transportatorul aerian național Tarom estimează pierderi de 230,13 milioane lei în acest an, la jumătate față de cele raportate în anul 2020, de 431,3 milioane lei. Veniturile totale preconizate pentru acest an sunt de 1,19 miliarde lei, aproape duble față de 2020. De asemenea, potrivit scenariului standard, considerat cel mai realist, anul 2024 ar fi anul în care rutele ajung profitabile, iar anul 2023 ar fi anul în care fluxurile de numerar devin pozitive.
Măsurile incluse de Guvern în bugetul de stat pe anul 2021 prevăd înghețarea salariilor, sporurilor, indemnizațiilor și primelor în sectorul public, neacordarea primei și a voucherelor de vacanță, precum și compensarea orelor suplimentare pentru personalul bugetar numai cu timp liber. Companiile de stat cu pierderi nu vor primi subvenții de la buget decât în urma prezentării unor planuri de restructurare.
Numărul posturilor ocupate în administrația publică a scăzut ușor, cu aproape 600. Astfel, în luna mai, aparatul de stat număra 1.247490 posturi ocupate, față de 1.248.057 în luna martie. Totalul este acum cu 11.700 mai ridicat comparativ cu luna octombrie din 2019, înainte ca PNL să preia guvernarea, relevă ultimele date disponibile, analizate de Profit.ro.
Numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice a crescut și în luna martie, astfel că totalul de la schimbarea guvernului PSD cu un executiv PNL, la începutul lunii noiembrie a anului trecut, a ajuns la un plus de 12.268 de posturi. Totalul angajărilor este mai ridicat decât reflectă numărul de posturi ocupate, indicator raportat de Ministerul Finanțelor, întrucât acesta nu evidențiază impactul posturilor eliberate prin pensionări, demisii sau demiteri, fiind cunoscut că la schimbările de guverne sunt înlocuite de foarte multe ori conducerile instituțiilor publice chiar și la eșaloane inferioare.
Numărul angajaților din sistemul de stat a crescut cu aproape 5.300 în primele trei luni de la schimbarea guvernării PSD cu un Executiv susținut de PNL. Media lunară, de 1.761 de posturi în plus la stat, a fost chiar superioară celei din perioada guvernării PSD, când, în doi ani și 10 luni, numărul de posturi ocupate la stat a urcat cu 45.423, o medie lunară de 1.336 de angajați în plus. Îngrijorător este, însă, faptul că, în acest timp, numărul de angajați din sistemul sanitar controlat de administrația centrală a scăzut cu 1.059, conform datelor analizate de Profit.ro.
Deși și-a bugetat pentru anul acesta, prin Institutul pentru Tehnologii Avansate (ITA) din subordinea sa, venituri din valorificarea produselor obținute din activitatea proprie sau anexă în sumă totală de 20,35 milioane lei, în creștere de 124 de ori față de execuția bugetară preliminată pe 2018 (163.000 lei), Serviciul Român de Informații (SRI) a realizat în 2019, din această sursă, venituri de doar 5,35 milioane lei, estimate să crească la circa 5,88 milioane lei în 2020, potrivit proiectul legii bugetului de stat pe anul viitor.
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, susține că fostul ministru de resort Eugen Teodorovici știa încă de la începutul acestui an că deficitul bugetar va depășit 4% din produsul intern brut dacă nu sunt adoptate măsuri suplimentare, fiind informat în acest sens de către angajați ai ministerului.
Ministrul Finanțelor spune că majorarea cu 40% a punctului de pensie din septembrie 2020 va fi inclusă în bugetul de anul viitor, chiar dacă mai mulți analiști au arătat că va pune în pericol situația finanțelor publice. În contrapartidă, spune Cîțu, guvernul va adopta, cel mai probabil prin ordonanță de urgență, un set de măsuri prin care să fie stopate “scurgerile de bani din buget fără niciun fel de noimă”, astfel încât deficitul bugetar să fie “cât mai aproape de 3% din PIB” și să existe și bani de investiții publice.
Niciun stat membru al Uniunii Europene - nici Ungaria și nici Polonia - nu se opune în mod direct legării cadrului financiar al blocului european de performanța membrilor acestuia în domeniul statului de drept, o propunere căreia atât Budapesta, câr și Varșovia i s-au opus aprig până acum, a anunțat duminică premierul finlandez Antti Rinne, a cărui țaă deține președinția semestrială a UE, relatează The Associated Press.
Bugetele României din ultimul deceniu au fost croite prioritar pe câteva domenii. În comparație cu celelalte țări din Uniunea Europeană, România alocă mai mult din buget pentru siguranță și ordine publică, armată și birocrație – bani care merg, mare parte, în salarii -, are printre cele mai mari cheltuieli cu pensiile, dă subvenții mai multe și bagă mai mulți bani în drumuri, însă lasă la coada priorităților educația.
Cheltuielile cu construcția și întreținerea de creșe și grădinițe pentru angajați vor putrea fi deduse din impozitul anual pe profit, prevede un proiect legislativ. Facilitatea se adresează companiilor cu un număr minim de angajați. Totodată, mamele în concediu de creștere a copilului vor putea lucra ca bone și vor fi plătite de la buget.
Recent, senatorul ALDE Daniel Zamfir, inițiatorul Legii dării în plată a imobilelor cumpărate prin credite ipotecare și al altor proiecte de acte normative care au stârnit nemulțumirea sistemului bancar și a BNR, a inițiat un proiect de lege prin care statutul de membru al Consiliului Fiscal, instituția independentă care monitorizează politica fiscal-bugetară a Guvernului, să fie incompatibil cu cel de șef de instituție financiară. Acum, parlamentarii PSD merg mai departe și, printr-un alt proiect de lege, vor ca o astfel de incompatibilitate să fie menținută pentru șefii instituțiilor bancare, dar să fie eliminată în cazul șefilor companiilor naționale cu capital majoritar de stat.
Inițiativa vine într-un moment de maximă tensiune între Guvern, sistemul bancar și BNR, după introducerea "taxei pe lăcomie". Ministrul Finanțelor a declarat recent că a fost dispoziția dată de el personal ca ministerul să nu împrumute nimic la ultima emisiune de titluri de stat, iar PSD a acuzat BNR în mai multe rânduri că nu dispune măsuri pentru a opri deprecierea leului față de euro. În urmă cu o săptămână, Darius Vâlcov, consilierul economic al premierului, a susținut că președintele Consiliului Concurenței ar fi fost numit, în mandatul fostului președinte Traian Băsescu, la propunerea președintelui executiv al Raiffeisen, Steven van Groningen, în timp ce șeful Consiliului Fiscal a fost economistul-șef al acestei bănci.
Statul a împrumutat în 2018, direct de la populație, peste 2 miliarde de lei, sub obiectivul ambițios de 4 miliarde de lei stabilit la început de an, obiectiv care va rămâne, probabil, la nivel orientativ și pentru anul acesta. Dobânzile la titlurile de stat vândute populației sunt semnificativ mai mari față de ce oferă băncile la depozite, iar veniturile din dobânzi nu sunt impozabile.
Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat, sâmbătă, pentru Digi24, că proiectul de buget va fi aprobat marți în Guvern și trimis în aceeași zi Parlamentului. Teodorovici susține că este „un buget revoluționar“ și anunță că ordonatorii principali de credite vor trebui să primească aprobare de la ministrul Finanțelor pentru fiecare cheltuială, iar dacă nu se conformează vor fi amendați, transmite News.ro.
Cea mai mare creștere este prevăzută la capitolul "Alte transferuri", din care se finanțează investițiile companiilor de stat, dar și schemele de ajutoare de stat, unde se prevede o majorare de peste 5 ori, de la doar 140,02 milioane lei în 2018 la 744,86 milioane lei anul acesta.